Simptome infectie sexuala

Inainte de a fi diagnosticata cu Leptothrix vaginalis am avut tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis) si am urmat un tratament (am avut simptomele - mancarime, arsuri, scurgeri) si mi-a trecut dar acum doctorita spune ca am Leptothrix dar nu am nici un simptom. E posibil sa nu am nici un simptom ? Bineinteles ca mi-a dat tratament pe care-l urmez. Va rog sa-mi spuneti daca e posibil sa nu am nici un simptom.

Exista microorganisme care "traiesc" alaturi de noi in permanenta, asa-numitele microorganisme saprofite. Le avem pe piele, in gat, in vagin, in intestin, etc. Acestea nu sunt patogene decat in anumite conditi, cand imunitatea, respectiv puterea organismului de a contracara o infectie este scazuta.
Exista si microorganisme patogene, care sunt “echipate” sa atace si sa paraziteze reptile, pasari, mamifere sau oameni. In general microorganisme patogene sunt specifice pentru o specie, dar exista microoorganisme care pot ataca mai multe specii, sau pot migra de la o specie la om determinand bolile care poarta numele de zoonoze.

Intrarea in organism a unui agent patogen reprezinta momentul infectarii. Dupa patrunderea in organism, urmeaza o perioada, mai scurta sau mai lunga in care microorganismul incearca sa se inmulteasca in corpul uman iar sistemul imunitar incearca sa-l anihileze. Multiplicarea agentului patogen in interiorul organismului atacat reprezinta infectia. Orice microorganism patogen are o perioada de incubatie. In tot acest timp semnele si simptomele infectiei lipsesc - aceasta este, in general, o perioada asimptomatica. In tot acest timp organismul lupta cu infectia. Cand germenul reuseste sa se multiplice incepe perioada infectiei acute, cand avem si simptomele infectiei (bolii). In general organismul, ajutat sau prin forte proprii, reuseste sa "invinga" si microorganismul este eliminat. Cand organismul "pierde lupta" si germenul persista in organism, se intra in perioada infectiei cronice.
Asemanator se intampla in cazul acelor microrganisme a caror inmultire este tinuta sub control de catre un sistem imunitar sanatos - de exemplu Candida Albicans. In cazul in care sistemul imunitar slabeste din diferite cauze, nu mai poate controla aceasta inmultire, microorganismul incepe sa se inmulteasca necontrolat dand nastere unei stari patogene - in cazul Candidei Albicans apare candiodoza.

De multe ori semnele si simptomele unei infectii pot fi "acoperite" de alte probleme de sanatate, pot fi ignorate sau pot fi confundate.
In cazul in care un pacient se afla in perioada asimptomatica, medicul poate sa stabileasca existenta unui agent patogen numai prin teste de laborator. Exista cazuri - cum este fereastra imunologica in infectia cu HIV - cand nu apar modificari de laborator o perioada mai lunga de timp, iar infectia nu poate fi detectata. In aceste cazuri medicul stabileste reluarea testului de laborator la diferite intervale de timp.
Uneori un agent patogen face "pereche" cu un altul pentru a le fi mai usor sa lupte cu sistemul imunitar. De aceea in cazul in care este stabilita existenta unuia dintre acestia, pentru siguranta se iau masuri si contra celuilalt.

Cel mai corect este ca tratamentul unei infectii sa se bazeze pe o cultura si o antibiograma, care arata germenul in cauza si antibioticul cel mai nimerit pentru tratamentul sau. Exista insa unii gemeni care de-a lungul timpurilor nu au dezvoltat rezistenta la antibiotice. Pentru acestea din urma se folosesc aceleasi antibiotice cunoscute.

De asemenea, pentru cazurile in care laboratorul nu este accesibil sau infectia este grava si nu exista timp pentru analize, se merge pe scheme terapeutice bazate pe sensibilitatea uzuala a antibioticelor iar schemele pot fi ajustate ulterior.

Te rog sa fii sigura ca in mometul in care medicul face o recomandare a unui tratament, se bazeaza pe informatii directe si indirecte. Medicul nu recomanda un tratament "orbeste", fara sa aiba informatii, doar de dragul de a scrie o reteta.